Intr-o discutie avuta recent cu un prieten mi-a spus ca ceea ce fac eu este inutil si ca ma bat ca prostul deceaba pentru o tara si un popor de cacat si ca nu merita!!? Va spun ca persoana respectiva este o personalitate a culturii romanesti care a facut parte din sferele inalte ale conducerii armatei. Sincer va spun ca am ramas stupefiat si fara replica.In primul rand ca si eu si..."DOMNUL" respectiv suntem cetateni ai poporului roman. Ca amandoi putem prin ceea ce facem, am putea fi niste fecale. Asa cum spunea si fostul sef al ICR Horia Roman Patapievici 'TELECTUALUL decorat de catre BaSSeSScu,care a spus foarte clar in scris, ca poporul roman este un..."CUR PLIN DE FECALE"! Dar de ce si inegalabila in frumusete si bogatie, Romania-GRADINA MAICII DOMNULUI, cum a numit-o Papa Paul al II-lea, este o tara de cacat? Ba fratilor pupav-asi sufletul, vorba lu' Nea Marin, fie-i tarana usoara, eu cand aud asa ceva ca se spune despre ROMANIA, vad negru-n fata ochilor. Nu ma erijez in mare patriot si nu-i o vrajela, cum imi spunea prietenul meu. Cu mana pe inima si pe propria constiinta in fata lui Dumnezeu, declar ca pur si simplu asa simt eu. Asa am fost invatat de tatal meu, (care de la 6 ani mi-a fost si mama) printre altele in cei 7 ani de acasa. Cu ani in urma am fost invitat de catre Marina Almasan la TVR, (televiziune ai carei proprietari si actionari de drept si de fapt este poporul roman) la emisiunea ,,Ne intalnim la TVR". Ce m-a surprins in mod neplacut a fost faptul ca acele emisiuni erau concepute in mod surprinzator sa denigreze Romania si ca tara este singura de vina pentru ce ni se intampla. Se facea propaganda pe fata, cu nerusinare, pentru ca fiii capabili si inteligenti ai acestui neam trebuie musai sa emigreze oriunde pe planeta, daca vor sa se realizeze sa paraseasca in graba Romania! Desigur ca ma revoltau toate aceste si cand punem mana pe microfon luam pozitie impotriva a ce se spunea acolo. Emisiunea avea si niste scenete bine ticluite interpretate de actori celebri pentru a fi mai convingatoare. Mai tarziu mi se ascundea microfonul ca sa nu-mi mai spun parerile. Apoi nu am mai fost invitat dupa ce l-am incriminat pe Traian Basescu in una din interventii. Mi s-a spus ca nu mai pot sa ma invite deoarece prin ce spun ii nenorocesc. Aceeasi politica de golire a tarii de aurul cenusiu a dus si alte televiziuni. Imi amintesc faptul ca atunci cand tanarul Ionut Budisteanu, care datorita inventiei lui a castigat premiul Gordon More de 75.000 de dolari, fapt care a surprins intreaga lume. Atunci cand acesta a spus ca el ramane in tara pentru ca si aici se pot obtine mari rezultate in domeniul cercetarii, guralivul Mircea Badea, cel care-i sfatuia pe toti tinerii inteligenti sa plece din tara, a sarit ca ars spunandu-i tanarului Ionut Budisteanu ca face prea multa parada cu patriotismul lui si ca in mod sigur il va face nefericit!? Cat despre BaSSescu ce sa mai zicem? Acesta i-a alungat pe medici, profesori,ingineri si alti intelectuali romani sa plece din tara cu recomandarea sa nu se mai reantoarca in Romania pentru ca nu are cu ce sa-i plateasca!? Romania se face ,,vinovata" ca este mare producatoare de AUR CENUSIU fapt dovedit prin marele numar de tineri care obtin medaliile cele mai stralucitoare la toate confruntarile internationale in toate domeniile. Aici vin reprezentantii multor tari cu un invatamant bine structurat, finantat si dotat, in comparatie ca cel din Romania, unde bassinosii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru al distruge. Explicatia a dat-o chiar BASSINOSUL sef, spunand ca invatamantul romanesc cica scoate numai tampiti. Asa ca adevarata cauza ca am ajuns un popor de cacat, asa cum spun multi, este faptul ca suntem condusi de niste BASSINOSI.Unul dintre acestia care spune ca este si profesor universitar pe nume Papahagi la congresul in care au aleso pe Parasuta din Plescoi presedinta, batea cu pumnul in masa si in piept precum Hrusciov cu pantoful la ONU, tipand ca el ,ei, PMP-isti, nu sunt niste BASSINISI, ci ca ei sunt niste curajosi. Acum ,,curajosii" din partidul merelor stricate parasesc corabia bassista care se scufunda. Valeleu ce miros de basini vine de la Cotroceni! Asa ca nu ROMANIA este de vina de ceea ce ni se intampla, ci noi epigonii geniilor trecute suntem vinovati ca Romania a ajuns unde a ajuns. Ne ajuta in acest sens si ne manipuleaza in mod substantial si presa CRISTO-IDIOTIZATA, antiromaneasca din tara.La nici unul din vestitii GURNALISTI din tara nu veti vedea ca spun sau scriu ce scrie zeita nostra blonda, MARIA DIANA POPESCU editorialist la revista AGERO din Stuttgart. Cum sa nu ne mandrim ca suntem romani cu o asa ROMANCA?
luni, 21 iulie 2014
duminică, 20 iulie 2014
Prezentarea localitatii
Suprafata: 6387 ha
Intravilan: 1168,10 ha
Extravilan: 5218,90 ha
Populatie: 23670
Gospodarii: 3826
Nr. locuinte: 4258
Nr. gradinite: 10
Nr. scoli: 8
Nr. licee: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Vermeşti, Podei-Podine
Asezarea geografica:
Oraşul Comăneşti este la 60 km de Municipiul Bacău, traversat de DN 12A şi calea ferată Adjud-Ciceu-Constanţa de peste 100 de ani, oraş aşezat în Pasul Ghimeş-Făget ce face legătura dintre Moldova şi Transilvania
Localitatea se află situată la o distanţă de 85 km faţă de Municipiul Adjud şi 80 km faţă de Municipiul Miercurea Ciuc
8 km faţă de Municipiul Moineşti
32 km faţă de Municipiul Oneşti
Localitatea se află situată la o distanţă de 85 km faţă de Municipiul Adjud şi 80 km faţă de Municipiul Miercurea Ciuc
8 km faţă de Municipiul Moineşti
32 km faţă de Municipiul Oneşti
Activitati specifice zonei:
Exploatare şi prelucrare masă lemnoasă
Comerţ en-gros şi en-detail
Comerţ en-gros şi en-detail
Activitati economice principale:
Industrie
Comerţ
Comerţ
Obiective turistice:
Potenţialul turistic este susţinut de gradul de interes faţă de obiectivele turistice sau zonele de agrement şi sport corespunzătoare
Traseul de la Comăneşti la Ghimeş este o succesiune de defilee cu versanţi bine împăduriţi de conifere, care despart bazinele ce adăpostesc frumoase sate de munte (Goioasa, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş)
Singura unitate hotelieră care face oficiul de gazdă pentru tranzit, afaceri şi delegaţii în intereseul agenţilor economici este Hotelul Bradul cu o capacitate de 57 locuri, în prezent în locaţie de gestiune
Nu trebuie uitat agroturismul montan (Montana 2000)
Cimitirul internaţonal al eroilor din România special construit în 1933 după încetarea ostilităţilor din primul război mondial, în care se odihnesc peste 3000 de ostaşi căzuţi pe Valea Trotuşului în timpul primului război mondial
Troiţa comemorativă a eroilor căzuţi în războiul de independenţă din 1877 şi primul război mondial
Monumentul Eroilor - Lăloaia din incinta bisericii cu hramul "Sfânta Maria", construit între anii 1933-1938
Biserica ortodoxă "Sfântul Neculai" - Leorda construită din lemn în anul 1751 şi mărită în anul 1901
Biserica ortodoxă "Sfântul Spiridon" la poalele Dealului Cetăţuia construită în anii 1810-1815 de către Căminarul Spiridon, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi
Biserica ortodoxă "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" - Şupan construită între anii 1802-1807, ctitor fiind Năstase Donici
Biserica ortodoxă "Naşterea Maicii Domnului" - Lăloaia construită între anii 1908-1928 cu întreruperi din cauza primului război mondial
Oraşul Comăneşti deţine un stadion cu o capacitate de 4000 de locuri, o Asociaţiei sportivă Minerul Comăneşti, cu echipă de fotbal (juniori şi seniori)
Oraşul Comăneşti străjuit de o parte şi de alta de munţi înalţi, situat într-o regiune sub-alpină însorită şi ozonată puternic, cu un relief variat şi un decor montan veşnic verde şi prin cerul său liniştitor cu răsărituri şi apusuri de soare admirabile, localitatea Comăneşti prezintă privelişti din cele mai încântătoare
Zona Şupan cu o suprafaţă de aproximativ 200 ha este protejată datorită stratelor tip pentru "Formaţiunea de Şupan" alcătuită din gresii, argile nisipoase cu intercalaţii de argile cărbunoase şi cărbuni ce aflorează pe cursul inferior al pârâului Şupan şi pe interfluxul Trotuş - Şupan
Depozitele din baza formaţiunii care afluează pe pârâul Galeon conţin intercalaţii de lumaşele alcătuite din cochilii de congerii şi gastropode
Zona este localizată la 47,5 lat. N şi 25,26 lat. E, la limita S-V a oraşului Comăneşti
Parcul Ghika cu o suprafaţă de 7,42 ha care înainte de 23 august 1944 a fost una dintre cele mai frumoase grădini din ţară
Parcul Zăvoi, situat în faţa liceului Grup Şcolar Industria Lemnului
Stadionul "Minerul" situat pe malul râului Trotuş la sud de Parcul Ghica
Construcţii de arhitectură deosebită:
Clădirea Staţiei CFR Comăneşti realizată în 1892
Muzeul "D Ghika" de etnografie şi artă
Palatul Ghika Comăneşti realizat în ultimul deceniu al sec. XIX de către boierul Dimitrie N. Ghika, sub îndrumarea arhitectului Albert Galleron, în stil baroc. Începând din ianuarie 1989 Palatul Ghica găzduieşte o expoziţie de etnografie şi artă pe o suprafaţă de 295 mp şi o expoziţie de artă modernă şi contemporană pe o suprafaţă de 444 mp
Biblioteca orăşenească - o clădire veche din 1910, cu aspect arhitectonic foarte frumos, fostă proprietate a "Fruntaşului sătesc" Ştefan Trandafil
Primăria oraşului Comăneşti - clădire donată în 1946 de către P. Polizer, fost administrator al domeniului familiei Ghika Comăneşti
Clubul Elevilor - clădire construită în 1906 care a aparţinut lui P. Polizer.
Traseul de la Comăneşti la Ghimeş este o succesiune de defilee cu versanţi bine împăduriţi de conifere, care despart bazinele ce adăpostesc frumoase sate de munte (Goioasa, Agăş, Brusturoasa, Palanca, Ghimeş)
Singura unitate hotelieră care face oficiul de gazdă pentru tranzit, afaceri şi delegaţii în intereseul agenţilor economici este Hotelul Bradul cu o capacitate de 57 locuri, în prezent în locaţie de gestiune
Nu trebuie uitat agroturismul montan (Montana 2000)
Cimitirul internaţonal al eroilor din România special construit în 1933 după încetarea ostilităţilor din primul război mondial, în care se odihnesc peste 3000 de ostaşi căzuţi pe Valea Trotuşului în timpul primului război mondial
Troiţa comemorativă a eroilor căzuţi în războiul de independenţă din 1877 şi primul război mondial
Monumentul Eroilor - Lăloaia din incinta bisericii cu hramul "Sfânta Maria", construit între anii 1933-1938
Biserica ortodoxă "Sfântul Neculai" - Leorda construită din lemn în anul 1751 şi mărită în anul 1901
Biserica ortodoxă "Sfântul Spiridon" la poalele Dealului Cetăţuia construită în anii 1810-1815 de către Căminarul Spiridon, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi
Biserica ortodoxă "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" - Şupan construită între anii 1802-1807, ctitor fiind Năstase Donici
Biserica ortodoxă "Naşterea Maicii Domnului" - Lăloaia construită între anii 1908-1928 cu întreruperi din cauza primului război mondial
Oraşul Comăneşti deţine un stadion cu o capacitate de 4000 de locuri, o Asociaţiei sportivă Minerul Comăneşti, cu echipă de fotbal (juniori şi seniori)
Oraşul Comăneşti străjuit de o parte şi de alta de munţi înalţi, situat într-o regiune sub-alpină însorită şi ozonată puternic, cu un relief variat şi un decor montan veşnic verde şi prin cerul său liniştitor cu răsărituri şi apusuri de soare admirabile, localitatea Comăneşti prezintă privelişti din cele mai încântătoare
Zona Şupan cu o suprafaţă de aproximativ 200 ha este protejată datorită stratelor tip pentru "Formaţiunea de Şupan" alcătuită din gresii, argile nisipoase cu intercalaţii de argile cărbunoase şi cărbuni ce aflorează pe cursul inferior al pârâului Şupan şi pe interfluxul Trotuş - Şupan
Depozitele din baza formaţiunii care afluează pe pârâul Galeon conţin intercalaţii de lumaşele alcătuite din cochilii de congerii şi gastropode
Zona este localizată la 47,5 lat. N şi 25,26 lat. E, la limita S-V a oraşului Comăneşti
Parcul Ghika cu o suprafaţă de 7,42 ha care înainte de 23 august 1944 a fost una dintre cele mai frumoase grădini din ţară
Parcul Zăvoi, situat în faţa liceului Grup Şcolar Industria Lemnului
Stadionul "Minerul" situat pe malul râului Trotuş la sud de Parcul Ghica
Construcţii de arhitectură deosebită:
Clădirea Staţiei CFR Comăneşti realizată în 1892
Muzeul "D Ghika" de etnografie şi artă
Palatul Ghika Comăneşti realizat în ultimul deceniu al sec. XIX de către boierul Dimitrie N. Ghika, sub îndrumarea arhitectului Albert Galleron, în stil baroc. Începând din ianuarie 1989 Palatul Ghica găzduieşte o expoziţie de etnografie şi artă pe o suprafaţă de 295 mp şi o expoziţie de artă modernă şi contemporană pe o suprafaţă de 444 mp
Biblioteca orăşenească - o clădire veche din 1910, cu aspect arhitectonic foarte frumos, fostă proprietate a "Fruntaşului sătesc" Ştefan Trandafil
Primăria oraşului Comăneşti - clădire donată în 1946 de către P. Polizer, fost administrator al domeniului familiei Ghika Comăneşti
Clubul Elevilor - clădire construită în 1906 care a aparţinut lui P. Polizer.
Evenimente locale:
Slujba de Bobotează (luna ianuarie)
Zilele oraşului Comăneşti, în luna august
Simpozion naţional ştiinţific "Dimitrie Ghika - în Memoriam" (luna octombrie)
Expoziţii şi vernisaje pictură la muzeul "Dimitrie Ghika" (lunile mai-octombrie)
Festivalul de colinde:"Florile Dalbe" 21-22 decembrie
Festivalul de datini strămoşeşti: 30 decembrie (unicat în România)
Zilele oraşului Comăneşti, în luna august
Simpozion naţional ştiinţific "Dimitrie Ghika - în Memoriam" (luna octombrie)
Expoziţii şi vernisaje pictură la muzeul "Dimitrie Ghika" (lunile mai-octombrie)
Festivalul de colinde:"Florile Dalbe" 21-22 decembrie
Festivalul de datini strămoşeşti: 30 decembrie (unicat în România)
Facilitati oferite investitorilor:
Taxe şi imozite conform legislaţiei în vigoare
Infrastructură rutieră reabilitată a oraşului Comăneşti-reţele de străzi, locuri de parcare, borduri de trecere speciale pentru a permite accesul la trecerile de pietoni a persoanelor cu dizabilităţi din oraşul Comăneşti, trotuare reabilitate, piste ciclişti, reţea de iluminat public
Spitalul orăşenesc "Ioan Lascăr" Comăneşti, un spital modernizat (secţia chirurgie şi urgenţă)
Sistemul de învătământ în oraşul Comăneşti este caracterizat prin deschidere şi dinamism faţă de nou,dezvoltându-se şi acţionând în concordanţă cu cerinţele economico-sociale, cu progresul ştiinţifico-tehnic şi cultural în condiţiile societăţii civile şi a statului de drept, democratic
Centrul de tineret din oraşul Comăneşti care intră în reabilitare/modernizare şi dotare cu echipamente specifice
Clădirea Centrului 5 din oraşul Comăneşti care este în reabilitare/modernizare şi va fi pregătită pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale.
Infrastructură rutieră reabilitată a oraşului Comăneşti-reţele de străzi, locuri de parcare, borduri de trecere speciale pentru a permite accesul la trecerile de pietoni a persoanelor cu dizabilităţi din oraşul Comăneşti, trotuare reabilitate, piste ciclişti, reţea de iluminat public
Spitalul orăşenesc "Ioan Lascăr" Comăneşti, un spital modernizat (secţia chirurgie şi urgenţă)
Sistemul de învătământ în oraşul Comăneşti este caracterizat prin deschidere şi dinamism faţă de nou,dezvoltându-se şi acţionând în concordanţă cu cerinţele economico-sociale, cu progresul ştiinţifico-tehnic şi cultural în condiţiile societăţii civile şi a statului de drept, democratic
Centrul de tineret din oraşul Comăneşti care intră în reabilitare/modernizare şi dotare cu echipamente specifice
Clădirea Centrului 5 din oraşul Comăneşti care este în reabilitare/modernizare şi va fi pregătită pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale.
Proiecte de investitii:
Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canal, agent termic, electricitate, distribuţie gaze, căi de transport, sistem de protecţie a oraşului împotriva inundaţilor)
Dezvoltarea mediului economic pentru creşterea economiei locale
Dezvoltarea resurselor umane
Protecţia mediului
Regenerare urbană
Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale.
Dezvoltarea mediului economic pentru creşterea economiei locale
Dezvoltarea resurselor umane
Protecţia mediului
Regenerare urbană
Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)